Cele mai frumoase mănăstiri din România

România este o țară credincioasă. Preponderent ortodoxă, dar și cu oameni ce aparțin altor culte, iși trăiește viața spirituală intens. Lăcașurile de cult ce impresionează sunt răspândite peste tot.

Mănăstirea Bârsana

Este unică, de o frumusete aparte, simți că ești intr-un loc divin unde te-a adus norocul. 

Plină de flori in curte și extrem de vizitată de toți cei care au un turneu in nord vestul țării. Veche și totuși nouă, până de curând având cea mai inaltă biserică de lemn din România – 57 de metri inălțime. 

Are o istorie superbă, pentru că de-a lungul timpului a fost extrem de importantă pentru comunitatea de români din zonă pentru că cca. 200 de ani  a fost pur și simplu lipsă. Desființată in 1791 in urma Uniației ( o trecere forțată a ortodocșilor români la greco-catolicism ) a fost reinființată incepând cu anul 1993 și de aici și aspectul relativ nou. 

Mănăstirea Bârsana din Maramures este superbă! 

Iși merită locul in topul mănăstirilor din România fără nicio indoială! 

Dacă ajungeți in zonă…nu o ratați!

Mănăstirea Voroneț

 Capela sixtină a estului. Mănăstirea Voroneț a fost inclusă în 1993 în patrimoniul cultural mondial UNESCO pentru că merită să se numere printre locurile unice ale omenirii. 

Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare si a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. 

Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Culorile si aspectul zidurilor mănăstirii prilejuiește vizitatorilor o experientă memorabilă. Albastrul de Voronet surprinde prin puterea culorii și prin rezistenţa acestuia în condiţiile climatice din Moldova pentru atâta timp, fapt care se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni. Cu excepţia pigmentului negru, obţinut din cărbune de lemn, toţi ceilalţi pigmenţi folosiţi în pictură (interioară şi exterioară) sunt substanţe minerale, naturale sau de sinteză.

Mănăstirea Voroneţ este locul unde Daniil Sihastru și-a petrecut ultimii 26 de ani din viaţa sa, locul unde a fost inmormântat și de asemenea locul unde a fost canonizat in 1992 și a devenit Sfântul Daniil Sihastrul.

Mănăstirea Putna

In 1465 Stefan cel Mare cucerea Chilia şi, ca semn de mulţumire către Dumnezeu, ctitorea Mănăstirea Putna la doar 70 de km de Suceava, mănăstire ce străjuieşte de peste 500 de ani ţinutul Bucovinei şi care a devenit centrul ortodoxiei moldoveneşti şi româneşti. De-a lungul timpului, Putna a trecut prin numeroase incercări ca incendii, năvaliri şi ocupaţii străine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfăşurarea vieţii monahale şi lauda neincetată adusă lui Dumnezeu.
Muzeul Mănăstirii Putna este poate cel mai bogat şi valoros din ţară, păstrând multe obiecte de la Stefan cel Mare, mănăstirea fiind renumită prin tezaurul său de broderii, ţesături, manuscrise, argintărie, obiecte de cult. Printre odoarele de mare preţ se numără icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului , adusă din Constantinopol in 1472 de către Doamna Maria de Mangop, soţia Sfântului Voievod Stefan şi craniul Sfântului Ierarh Ghenadie, mare făcător de minuni, ferecat in argint aurit şi dăruit mănăstirii de ctitorul ei in anul 1488.
Aici sunt înmormântaţi: Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa – ultima soţie a domnitorului, Maria de Mangop – a doua soţie a domnitorului, Bogdan cel Orb – fiul domnitorului şi alţi urmaşi ai săi până la Petru Rareş.

Mănăstirea Cozia

Situată pe malul râului Olt, mănăstirea Cozia, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România. Ridicată de Mircea cel Bătran la sfârşitul secolului al XIV-lea. In pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugarită după moartea fiului ei. Mănăstirea a fost in timp loc de adăpost pentru călugări si cărturari ce au lăsat in urma lor scrieri vechi si importante. Muzeul adăposteste o mulţime de exponate vechi cum ar fi monede, tipărituri vechi, obiecte si podoabe de cult, cărti bisericesti cum sunt Epitaful din anul 1396, Evanghelia din anul 1644, tiparită de mitropolitul Varlaam, Psaltirea in versuri a lui Dosoftei din anul 1673.
Reconstruită si imbunătătită chiar si pe timpul comunistilor, păstrează pe turla principală o cruce din vremea domnitorului ce i-a pus piatra de temelie. 
Mănăstirea Cozia, unul dintre principalele obiective turistice din Valea Oltului, la doar 3 kilometri de statiunea balneo-climaterică Călimănesti-Căciulata si la doar 20 de kilometri de municipiul Râmnicu Valcea.

Mănăstirea Prislop

Are o istorie de peste şase secole, dar nu este atât de documentată ca cele de mai sus. Construită de Sfântul Nicodim in anii 1399-1403 păstrează incă biserica veche in curte. Dar istoria ei este plină de dispariţii și reconstruiri. Abia prin 1975 devine mănăstire de maici, iar din 1991 este și locul Seminarului Teologic Monahal Sfânta Ecaterina cu o durată de școlarizare de cinci ani. 

Mănăstirea Prislop, a devenit celebră abia după ce preotul Arsenie Boca a adormit intre drepţi. Părintele a petrecut vreo 40 de ani aici și lucrul său se vede in tot și in toate. Iar spiritul său este căutat de toti cei care fac pelerinaje aici. Cei care vin să se inchine la mormântul său nu caută frumusete, ci iși aduc nevoile și durerile in căutarea unei minuni. Locul este aglomerat mereu și credinta, chiar dacă se diluează in comercialul inerent, există și se simte.

Principala “atractie” de aici este foișorul de lemn ce adăpostește mormântul părintelui supranumit “Sfântul Ardealului”, iar la doar câteva sute de metri se regăsește și grota pe care Sfântul Ioan și-a săpat-o in stâncă și in care a locuit.